Câţi oameni fără Dumnezeu există în realitate în România
Câţi oameni fără Dumnezeu există în realitate în România.
Oficial, în România sunt 8.524 atei şi 12.825 de persoane fără religie, potrivit recensământului din 2002, mai exact 0,2 la sută dintre români.
Ateul este cel care neagă existenţa lui Dumnezeu sau a altei divinităţi, potrivit Dicţionarului Englez Oxford.
Poate schimba semnificativ aceste cifre recensământul care începe joi? Probabil că nu, după cum estimează politologul Ovidiu Voicu, de la Fundaţia Soros, instituţie care a lansat săptămâna aceasta un studiu despre profilul ateului român.
“Există o stigmatizare reală a societăţii în acest sens”, susţine Ovidiu Voicu, care crede că există un “conformism nativ al cetăţenilor atunci când vine vorba despre religie”.
Din acest motiv, atâta vreme cât un om este născut într-o familie cu o anumită religie, puţini dintre cei care vor fi intervievaţi vor reuşi să adopte şi să declare public o altă religie decât a familiei din care fac parte, explică expertul.
În realitate, susţine oficialul de la Fundaţia Soros, în România ar fi aproximativ 120.000 de atei, “undeva la 0,3 – 0,4 % din totalul populaţiei ţării”. “Deşi la recensământul din 2002 am avut un procent de doar 0,1% consemnat de statistici al celor declaraţi atei, fără îndoială, şi atunci procentul era mai mare”, subliniază Ovidiu Voicu.
În Europa, cele mai multe persoane care nu cred în Dumnezeu sau într-o fiinţa superioară se regăsesc în Franţa (33%), Cehia (30%) şi Olanda (27%), confom unui Eurobarometru efectuat din 2005. În acest clasament, România se situează alături de ţări precum Polonia, Malta sau Turcia, unde procentul ateilor este de circa 1%.
De altfel, potrivit Barometrului realizat de Institutul de Politici Publice şi publicat în mai 2011, biserica este instituţia în care românii au cea mai mare încredere, cu 82%, pe locurile următoare situându-se presa (63%) şi armata (50%).
Portretul ateului român
Este tânăr, bărbat, are sub 30 ani, educat peste medie, dar în general mai intolerant faţă de alte grupuri sociale decât majoritatea cetăţenilor, arată studiul realizat de Fundaţia Soros. În ceea ce priveşte implicarea politică, aceştia sunt mai puţin interesaţi de ceea ce fac politicienii, iar ca poziţionare ideologică se află la o relativă egalitate stânga-dreapta.
“Ateii ajung să fie dezamăgiţi de acţiunile generale ale politicienilor, tocmai dintr-un acces mai mare la resurse şi informaţii. Astfel, ei nu îşi găsesc o reprezentare concretă în spectrul politic”, comentează, pentru Gândul, politologul Ovidiu Voicu.
Singura minoritate faţă de care ateii susţin că au toleranţă sunt homoxesualii, potrivit studiului “Religie şi comportament religios”, bazat pe un eşantion de 1.200 de persoane şi întocmit între 1-21 iunie 2011. Marja de eroare se încadrează între +/- 2,6%.
Portretul unui ateu: Remus Cernea
Se declară liber cugetător, este preşedintele “Asociaţiei Umaniste Române” şi nu i-a fost uşor atunci când a recunoscut pentru prima dată că este de altă confesiune. “În momentul în care te declari ateu, liber cugetător sau gnostic te expui unui risc şi automat unor serie de remarci negative la adresa ta”, spune Remus Cernea. De la cei apropiaţi care i-au spus că face o greşeală sau că “s-a rătăcit”, acesta a întâmpinat critici inlusiv din zona politică, unde majoritatea afirmaţilor pe care le face sunt prea diferite pentru societatea actuală.
Pe lângă adoptarea unei confesiuni diferite faţă de majoriate, o altă componentă importantă în concepţia lui Remus Cernea este etica persoanei, indiferent de cultul din care face parte. “Nu spun că ateii sau cei din alte religii sunt mai buni sau mai corecţi decât ceilalţi. Este important sa punem preţ pe etica individului”, este de părere Remus Cernea.
Referitor la modul în care minorităţile îşi vor declara adevărata confesiune la recensământ, Remus Cernea îi încurajează să afirme ceea ce gândesc. “La recensământ nu trebuie să declari cum ai fost botezat. Asumă-ţi curajul de a te declara de o confesiune sau alta”, a declarat acesta. (Antonio Glodeanu)