Biserica Ortodoxă, o afacere scăpată de sub controlul statului

Prin conturile Bisericii Ortodoxe Române circulă anual zeci de milioane de lei, însă mai nimic nu ajunge şi la bugetul de stat. O bună parte din aceşti bani reprezintă donaţii ale credincioşilor, dar şi venituri realizate de parohii din ”afacerile” în care sunt implicate: fabrici de cherestea, cabinete stomatologice sau pensiuni. Cum biserica este scutită însă de impozit, toţi banii rămân în conturile mitropoliilor.

Criza economică a sărăcit buzunarele tuturor românilor. Salariile s-au redus cu 25%, TVA-ul a  fost majorat cu 5% şi în plus numărul impozitelor a crescut. În timp ce noul Cod Fiscal pune bir pe tot mai multe activităţi, Biserica Ortodoxă Română deţine o poziţie privilegiată, fiind scutită de impozite. Şi asta nu pentru că nu ar avea activităţi ce merită impozitate.

”Slavă Domnului”, prin conturile Mitropoliilor trec anual zeci de milioane de lei. Banii provin de la enoriaşii plătitori de taxe şi impozite, dar şi din activităţile economice gestionate de feţele bisericeşti din întrega ţară. În ”grădina Domnului” se desfăşoară o varietate de activităţi economice, de la fabrici de lumănări la cabinete medicale, fabrici de cherestea sau hoteluri.

Biserica Ortodoxă Română nu neagă veniturile realizate însă menţionează că acestea sunt reinvestite în acte caritabile sau în modernizarea şi dezvoltarea instituţiei.

“Biserica Ortodoxă Română nu raportează profit. […] Noi nu investim bani în sensul strict al cuvântului.Din încasările de la credincioşi s-au acoperit cheltuielile şi s-au asigurat opere sociale.Deci Biserica nu raportează profit”, a explicat pentru REALITATEA.NET, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Constantin Stoica.

BOR a terminat anul 2008 cu un excedent de aproape 6 milioane de lei

Biserica Ortodoxă Română a obţinut, în 2008 mult mai mulţi bani decât se aştepta.

Potrivit Ministerului Finanţelor, Patriarhia Română şi-a propus ca în 2008 să obţină venituri din activităţi fără scop patrimonial în valoare de 25.968.000 de lei. În realitate însă, suma strânsă a fost aproape dublă : 47.797.383 de lei.

De asemenea, Patriarhia şi-a propus ca pe parcursul anului 2008 să aibă cheltuieli privind activităţile fără scop patrimonial de 31.740.475. Suma primită a fost însă mai mare aşa că şi-a permis să crească şi cheltuielile. Astfel, potrivit Ministerului de Finanţe, Patriarhia Română a cheltuit în 2008 pentru activităţile fără scop patrimonial 45.483.754 de lei.

Un calcul simplu ne arată că Patriarhia Română a reuşit să obţină, la sfârşitul lui 2008, un excedent de 2.313.629 de lei numai din activităţile fără scop patrimonial.

Acelaşi bilanţ al Patriarhei Române mai arată că instituţuia a obţinut în 2008 şi un profit de 3.526.245 lei din activităţile economice, ceea ce înseamnă că a terminat anul cu un excedent total de 5.839.874 de lei. Asta în condiţiile în care reprezentanţii Bisericii se aşteptau la o pierdere de 3.462.275 de lei.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, instituţia este obligată să “reinvestească” toţi banii primiţi  pentru a putea fi scutiţi de la plata impozitelor şi a taxelor.

BOR este scutită de la plata mai multor taxe şi impozite

“Datorită statutului juridic al cultelor ca unităţi de drept privat, dar de utilitate publică, acestea dezvoltă multe activităţi sociale, astfel încât scutirea de impozite este o necesitate”, spun reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române. Ei au atras atenţia că “această scutire este clar conditionată de folosirea fondurilor obţinute din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânari, calendare, cărţi religioase, vin cultic şi alte obiecte bisericesti) în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrări de constructie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în conditiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Aceeaşi lege a libertăţii religioase mai prevede ca întreţinerea şi desfăşurarea activităţilor cultelor religioase să fie acoperite în primul rând din veniturile proprii. De asemenea, în legea 489/2006 este prevăzut ca aceste culte religioase să îşi poată stabili contribuţii din partea credincioşilor lor pentru susţinerea activităţilor pe care le desfăşoară. Chiar şi statul promoveaza sprijinul acordat  de cetăţeni cultelor prin deducerile din impozitul pe venit. Potrivit articolului 11 din cadrul aceleiaşi legi, sprijinul statului constă şi în acordarea de facilităţi fiscale.

Astfel, potrivit Codului Fiscal, Biserica Ortodoxă Română este scutită de la plata impozitului pe profit pentru:

– veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult religios
– veniturile obţinute din chirii
– alte venituri obţinute din activităţi economice.
– veniturile din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în conditiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor

De asemenea Codul Fiscal prevede scutirea Bisericii Ortodoxe Române de la plata accizelor pentru orice produs energetic utilizat drept combustibil pentru încălzire.

Cladirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, în cazul Bisericii Ortodoxe Române
– cele care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
– clădirile retrocedate
– clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare.

Biserica Ortodoxă Română este scutită şi de la plata impozitului pe teren, dacă acesta aparţine unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică.

De asemenea Patriarhia Română este scutită de plata taxei pentru eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizaţiilor pentru construcţia unor noi lăcaşuri de cult sau o anexă a acestora.

Potrivit Codului Fiscal, nu este considerată activitate economică livrarea următoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite şi medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activităţii de cult religios, precum tamâia, lumânarile, dar cu exceptia celor decorative şi a celor pentru nunţi şi botezuri.

Din ce face Biserica atât de mulţi bani?

Potrivit Asociaţiei Secular-Umaniste din România, după secularizare, prin legea reformei agrare din 1864 au fost împroprietărite bisericile, fiecare primind aproape 9 hectare de pământ. De asemenea, Asociaţia mai aminteşte cum după 1989, BOR a recăpătat prin retrocedare sute de mii de hectare de teren agricol şi păduri, imobile şi alte bunuri şi cum a căpătat de la stat, în folosinţă gratuită sau în proprietate, nenumărate terenuri şi imobile, plus un monopol pe comercializarea anumitor articole.

Potrivit datelor publicate pe site-ul oficial al Patriarhiei, în România funcţionează 15.203 unităţi bisericeşti, cu un total de 19.776 de locaţii imobiliare (inclusiv reşedinţele eparhiale şi cimitirele) şi 16.128 de lăcaşuri de cult.

ASUR susţine că Biserica a primit chiar şi în acest an terenuri de la stat. Ei citau Ordonanţa de Urgenţă 214/17.03.2010 prin intermediul căreia un teren aflat în proprietatea publică a statului a fost dat gratuit Mânăstirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

În total, Patriarhia Română deţine peste 2% din fondul forestier al României. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Mediului şi Pădurilor, unităţile de cult de la noi din ţară deţin 140.000 de hectare de păduri.

Bugetul Patriarhiei, suplimentat în 2010 cu aproape 5 milioane de euro

Pe lângă terenuri, statul mai dă şi bani Patriarhiei. Asta pe lângă cei pentru salariile angajaţilor.  Asociaţia Secular-Umanistă din România a amintit de Ordonanţa 263/31.03.2010 potrivit căreia bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010 a fost suplimentat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, cu suma de 2,15 milioane lei pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, şi alocarea acesteia Episcopiei Caransebeşului în vederea finalizării construcţiei Catedralei Episcopale din Caransebeş. De asemenea, Ordonanţa 417/28.04.2010 prevede suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, cu alte 18,56 milioane lei.

În prezent, în cadrul Patriarhiei Române funcţionează un număr de 317 unităţi cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, din care 275 muzee şi colecţii muzeale şi 42 de centre de ocrotire.

Însă nu  numai terenurile şi imobilele cântăresc mult în averea bisericii. Patriarhia Română deţine monopolul pe piaţa lumânărilor, iar pentru multe arhiepiscopii acestea reprezintă principala sursă de venit.   În plus, Biserica Ortodoxă Română nu iroseşte niciun leu depus în cutia milei, ci investeşte în afaceri care să-i crească veniturile.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, venituri de 11 milioane de euro

Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei, este, fără doar şi poate cea mai bogată dintre Mitropoliile Bisericii Ortodoxe Române. Ea avea, în 2008, active imobilizate totale de 38.623.261 de lei şi active circulante în valoare de 20.309.661 de lei. Potrivit ultimei raportări la Ministerul Finanţelor, veniturile totale ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei s-au ridicat, în 2008 la 48.614.595 de lei (peste 11 milioane de euro). Cifra este cu 6.447.648 de lei mai mare decât veniturile preconizate de reprezentanţii Mitropoliei. Dintre acestea, 28.012.011 lei au fost numai în urma activităţilor economice.

De altfel şi profitul Mitropoliei Moldovei a fost de patru ori mai mare decât cel aşteptat. Reprezentanţii acesteia au prevăzut pentru 2008 un profit de 494.679 lei, dar în realitate, acesta a fost de 2.098.043. Adunat cu excedentul din  activităţile fără scop patrimonial, aflăm că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a terminat anul 2008 cu un surplus financiar de 8.634.390.

În urmă cu trei ani, Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei deţinea aproximativ 30.000 de hectare de păduri, adică 20% din totalul suprafeţei din 2010. „Ahiepiscopia Iaşiului şi Episcopia Romanului au în proprietate 14.000 de hectare de pădure. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor au în proprietate 15.000 de hectare de pădure şi Episcopia Huşilor mai are şi ea câteva sute de hectare de pădure. În total, în Moldova, Biserica deţine aproximativ 30.000 de hectare de pădure”, declara, în 2007, pentru Business Standard părintele Constantin Sturzu, consilier în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Potrivit acestuia, pădurile Bisericii din Moldova sunt administrate prin Ocolul Silvic Neamţ, aflat în cadrul Mănăstirii Neamţ.

Mitropolia Moldovei si Bucovinei deţine şi un procent important din acţiunile societăţii Durau SA, listată la bursa electronică Rasdaq. Valoarea participatiei mitropoliei se ridica, în 2007,  la aproximativ 50.000 de euro.

În plus,  Arhiepiscopia Iaşi mai deţine un procent important de acţiuni la societatea Golia SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor civile, activităţi de import-export, obiecte şi articole de artă realizate prin sculptura manuală (la solicitarea clientului acestea pot fi poleite cu aur), pictură (icoane pe lemn, diverse dimensiuni, poleite cu aur). Conform Ministerului Finanţelor, în 2008 societatea a adus venituri de 2.620.882 de lei, dar a încheiat anul cu o pierdere de 147.348 de lei.

Arhiepiscopia Iaşi mai deţine şi Hotelul Casa Băltăţeşti, Depozitul de vinuri Bucium, Centrul de Cercetare TABOR şi cabinetul stomatologic “Sf. Apostoli Petru si Pavel”.

Potrivit Business Standard, Mănastirea Neamţ administrează Fabrica de Cherestea “Sf. Troiţa”, creată în anul 2001. Domeniul de activitate al fabricii este exploatarea materialului lemnos.

“În 2009, Centrul Eparhial din Iaşi a acordat, cu titlu gratuit, prin intermediul Sectorului agricol şi silvic, 8.555 mc material lemnos unor unităţi de cult (parohii, mănăstiri sau schituri), în valoare totală de 1.280.713 lei”, a declarat pentru  REALITATEA.NET purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Constantin Sturzu.

De asemenea, Mitropolia Moldovei mai deţine şi DOXOLOGICA, o editură care şi-a extins activitatea anul trecut. Prin măsuri de reorganizare şi eficientizare a activităţii s-a realizat o creştere cu 27,48 % a producţiei tipografiei mitropolitane în 2009  faţă de anul 2008. Numărul de abonamente la ediţia de Moldova a “Ziarului Lumina”  pe care o editează din februarie 2009 a crescut de asemenea cu 27%.

“Afaceri” cu alte firme are şi Arhiepiscopia Craiovei din Mitropolia Olteniei. Potrivit datelor furnizate pentru Business Standard de Arhiepiscopia Craiovei, aceasta controla, în 2007 firma Praxis, care deţine 12% din Elcomex IEA, de pe urma căreia obţinea, atunci,  câştiguri anuale de circa 250.000 de euro.

De asemenea, Arhiepiscopia Craiovei mai controlează şi societatea Ocolul Silvic Jiul din judetul Gorj,  dar şi  Lebăda-Severin SRL, firmă ce administrează Hotelul Severin de două stele din judeţul Mehedinţi.  Această firmă a obţinut în 2008, un profit de 124.270 de lei.

Mitropolia Ardealului de la Sibiu a obţinut în instanţă drepturile de proprietate asupra Hotelului Bulevard din mijlocul  Sibiului.  Arhiepiscopia Alba-Iulia deţine participaţii şi la compania de vase de uz casnic VES din Sighişoara. Valoarea totală a acţiunilor Arhiepiscopiei, era în 2007, potrivit Business Standard,  de circa 300.000 de euro.

Potrivit raportului de activitate pe 2008, Mitropolia Ardealului a cheltuit 61.260 de lei pentru programul “Îngrijirea vârstnicilor la domiciliu”, bani primiţi exclusiv de la Consiliul Judeţean Sibiu.

Arhiepiscopia Clujului din cadrul Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a strâns în 2009, 213.006 lei din “Cutia Milei pentru săraci”. La această sumă se adaugă şi banii primiţi din Fondul Central Misionar şi Fondul de intrajutorare pastorală, în valoare de 118.068 lei, din care au fost ajutaţi parohiile şi preotii lipsiţi de posibilităţi materiale.

În anul 2009, în Arhiepiscopia Clujului erau în construcţie sau reparaţii 160 de biserici şi edificii bisericesti, în diferite stadii. În plus, au fost sfinţite şi resfinţite 20 biserici. Suma totală a lucrărilor a fost de 11.507.130 lei, repartizată după cum urmează:

• contribuţii de la credincioşi: 4.205.187 lei,
• constribuţii de la Guvern şi Secretariatul de Stat pentru Culte: 3.908.000 lei;
• sponsorizări: 515.243 lei;
• Primării şi consilii locale: 2.197.100 lei;
• Prefecturi şi Consilii judeţene: 530.000 lei;
• Centrul eparhial: 151.600 lei.

Patriarhia Română, ”mogul de presă” cu 36 licenţe de transmisie

Patriarhia Română deţine şi un adevărat trust de presă ce cuprinde o agenţie, o televiziune, mai multe posturi de radio şi un ziar. Potrivit lui Constantin Stoica, activităţile media nu aduc profit. Ele au numai un caracter misionar, nu au publicitate şi sunt susţinute din banii credincioşilor.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei este  proprietarul Institutului Cultural-Misionar Trinitas care cuprinde o editură, o tipografie şi Radio Trinitas.

Arhiepiscopia Alba-Iulia deţine radioul Reîntregirea care emite in judeţele Sibiu, Hunedoara, Mureş şi Cluj.

Arhiepiscopia Craiova deţine prin firma Praxis, Radio Logos care are licenţă pentru şase frecvenţe. Radio Renaşterea aparţine Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, iar Radio Dobrogea este deţinut de Arhiepiscopia Tomisului şi emite în Constanţa.

Potriviti statisticii Consiliului Naţional al Audiovizualului, Patriarhia Română deţine 36 de licenţe de transmisie, dintre care 34 terestre şi două pe satelit, exact ca şi Realitatea TV.  Aceeaşi statistică mai arată faptul că Patriarhia deţine cu două licenţe mai mult decât Pro Tv.

“Toate cheltuielile la radio, televiziune şi ziar sunt susţinute de parohiile din Bucureşti şi din ţară. Fiecare parohie, în funcţie de posibilităţi oferă o donaţie lunară. O parohie cu venituri mai mari oferă mai mult, o alta care nu are venituri nu oferă deloc. De asemenea sunt credincioşi care cotizează. Dar aici nu putem vorbi de profit pentru că nu avem publicitate. Este vorba strict despre cheltuielile de salarizare, pentru emisie şi alte contribuţii, a cheltuielilor legate de întreţinerea staţiilor, plătirea releelor, deci este non-comercial”, a explicat Constantin Stoica.

Realizările Patriarhiei în 2009

Constantin Stoica susţine că nu există o centralizare a tuturor veniturilor şi realizărilor de la nivelul întregii Patriarhii.

“În Biserica Ortodoxă Română fiecare autoritate bisericească este autonomă. Avem o situaţie centralizată a operei sociale, dar noi nu ştim câţi bani are fiecare. Noi nu investim bani în sensul strict al cuvântul. O parohie, de exemplu are un buget de venituri şi cheltuieli . Din încasările de la credincioşi s-au acoperit cheltuielile şi s-au asigurat opere sociale.  Avem centralizate numai activităţile filantropice”, a spus pentru REALITATEA.NET Constantin Stoica.

Biserica Ortodoxă Română s-a implicat anul trecut în programe de asistenţă socială prin acordarea de ajutoare financiare şi materiale pentru copii orfani şi abandonaţi, pentru tinerii merituoşi, bătrâni sau familii sărace şi aşezăminte. De asemenea s-a implicat în programele de formare a preoţilor  cu privire la fondurile structurale, programe de formare şi perfecţionare a asistenţilor sociali, seminarii de pregătire şi campanii în domeniul traficului de persoane, drepturilor copilului şi violenţei în familie, egalităţii de şanse şi combaterii discriminării.

Sumele de bani cheltuite la nivelul Patriarhiei Române pentru susţinerea activităţilor social-filantropice, în anul 2009, s-au ridicat la cifra de 44.949.833,29 lei,  astfel:
– 16.170.221,78 lei pentru întreţinerea şi administrarea aşezămintelor sociale;
–  8.685.090,7 lei cheltuieli organizatorice, de personal şi pentru dezvoltarea programelor;
– 4.303.957,6 lei pentru ajutoare financiare;
– 9.612.398,61 lei pentru ajutoare materiale;
– 815.614,5 lei pentru sprijinirea unor persoane şi instituţii aflate în situaţii de urgenţă.

Potrivit patriarhiei, sumele provin din:
– 19.852.076,59 lei din Fondul „Filantropia” (colectă de la credincioşi) şi fonduri proprii ale eparhiilor;
– 7.303.548,37 lei din finanţări externe;
– 11.292.039,68 lei din finanţări publice;
– 6.502.168,65 lei din sponsorizări, donaţii şi campania „2%”.

Lucrarea misionar-socială din cuprinsul eparhiilor s-a desfăşurat şi cu sprijinul asociaţiilor şi fundaţiilor care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod sau a ierarhilor eparhioţi. În acest sens, în proiectele eparhiale au fost implicate 77 de organizaţii cu profil social-filantropic şi 34 de organizaţii de tineret.

În anul 2009, asistenţa religioasă şi spirituală în structurile militare, în unităţile spitaliceşti şi aşezămintele de ocrotire socială a fost asigurată de un număr de 512 preoţi, din care: 132 în unităţi militare şi penitenciare şi 380 în spitale şi aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent, un număr de 482 de biserici şi capele, altele 55 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

Eparhiile au raportat lucrări de reconstrucţie, consolidare şi restaurare la un număr de 263 de monumente în 2009. Valoarea totală a fondurilor raportate s-a ridicat la suma de 43.796.581,40 lei şi 50.000 euro. Această sumă a fost asigurată din mai multe surse:

– contribuţii de la eparhii şi fonduri proprii – 459.850 lei;
– Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – 12.779.248 lei;
– Secretariatul de Stat pentru Culte – 8.510.576 lei;
– Guvern – 690.000 lei;
– Subvenţii Consilii Judeţene şi Consilii Locale – 1.392.252 lei;
– Subvenţii Primării – 678.100 lei;
– Sponsori – 2.188.000 lei + 50.000 euro;
– Contribuţii credincioşi – 757.055 lei;
– O.N.M.I. – 4.541.200 lei;
– Inspectoratul de Stat în Construcţii – 1.640.182 lei;
– Fondul Naţional – 1.150.321 lei;
– Uniunea Europeană – 3.450.963 lei;
– Fonduri provenite din mai multe surse – 5.558.832 lei.

Potrivit raportului pe anul trecut, în 2009 Patriarhia Română a continuat lucrările de reparare, restaurare şi consolidare pentru 750 de lăcaşuri de cult, a pictat / repictat 537 de biserici şi a resfinţit alte 324.

Venituri de 10 milioane de euro din nunţi, botezuri şi înmormântări

În anul 2009 în unităţile parohiale au fost oficiate: 113.466 de botezuri (56.667 – urban, 55.319 – rural),  69.575 de cununii (38.691 – urban, 30.884 – rural) şi  141.416 înmormântări (53.387 – urban, 88.029 – rural).

În medie,  botezul costă aproximativ  100 de lei, iar cununiile şi înmormântările 150 de lei.

Dacă am generaliza aceste cifre, deşi în multe locuri sumele cerute de preoţi sunt mult mai mari, aflăm că Biserica Ortodoxă Română a primit anul trecut, numai de pe urma botezurilor 11.346.600  de lei. La această sumă se mai adaugă veniturile de pe urma cununiilor şi înmormântărilor, în valoare totală de 31.648.650 de lei. Cu alte cuvinte, în 2009, Biserica Ortodoxă Română a încasat 42.995. 250 de lei (10, 24 milioane de euro) pe care nu a fost nevoită să îi reinvestească.

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bogdan Ivanov, susţine că  bisericile  dau chitanţă oamenilor chiar şi dacă aceştia nu le-o cer. “La Cluj o cununie sau o înmormântare costă 20 de lei, iar un botez 10 lei”, mai spune Ivanov.

Taxele cerute de preoţi pentru susţinerea unei slujbe de botez, cununie sau înmormântare rămân în gestiunea fiecărei parohii. Cu aceşti bani se completează salariile angajaţilor unităţii religioase şi se asigură întreţinerea cultului.

“Suma nu este aceeaşi peste tot. Fiecare Consiliu îşi stabileşte o sumă. Este mai mult o donaţie pe care credincioşii o fac Bisericii. Noi, preoţii, o chitanţăm şi apoi intră în contabilitatea parohiei. Fiecare slujbă se înregistrează. De altfel se emit certificate de căsătorie, botez sau înmormântare în funcţie de caz. O parte din aceşti bani completează fondul de salarii al preoţilor, cântăreţilor, cu o altă parte ne plătim utilităţile şi cu ce mai rămâne ne susţinem lucrările de reparaţie”, a explicat pentru REALITATEA.NET, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Constantin Sturzu.

“Dacă oamenii ne cer chitanţe, noi le putem oferi”, a completat Sturzu.

Potrivit acestuia, veniturile oferite de stat pentru salarii reprezintă numai 25% din necesarul Mitropoliei.
Situaţia este însă un pic mai bună în cadrul Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Veniturile primite de la stat acoperă, aici, 65% din fondul de salarii.

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei, Bogdan Ivanov a spus pentru REALITATEA.NET că salariile din Arhiepiscopia Clujului sunt între 800 şi 2.000 de lei.

BOR în cifre

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este alcătuit din 53 de ierarhi: un patriarh, opt mitropoliţi, 11 arhiepiscopi, 19 episcopi eparhioţi, 2 episcopi-vicari patriarhali, 11 episcopi-vicari şi 1 arhiereu-vicar.

În Biserica Ortodoxă Română sunt încadraţi şi activează 14.578 de preoţi şi diaconi, din care: 1.043 personal clerical de conducere şi 12.993 de preoţi şi diaconi,  532 de preoţi în instituţiile bugetare de stat.

Potrivit site-ului oficial al instituţiei, Patriarhia română are şi 1.104 posturi clericale vacante dintre care 159 pentru personal de conducere şi 945 pentru preoţi şi diaconi.

Aceleaşi date mai arată că un număr total de 13.787 personal clerical de la unităţile bisericeşti a primit contribuţie la salarizare de la bugetul de stat şi numai 911 au fost salarizaţi din fondurile proprii ale Patriarhiei.

La unităţile bisericeşti centrale, eparhiale, protopopeşti, parohiale şi mănăstireşti este încadrat şi activează un număr total de 17.258 personal neclerical, din care 15.435 cu contribuţie de la bugetul de stat (5.757 de cântăreţi bisericeşti, 3.513 îngrijitori, 1.486 de clopotari, 704 paznici, 3.955 alte funcţii neclericale) şi 1.843 personal neclerical din fonduri proprii. La începutul lui 2010, Patriarhia avea 12.073 de posturi neclericale vacante.