LIKE la pagina pentru a continua!



emag tinar depurtat mycloset emag flanco fashionup





Arhivă Stiri


Monday, September 25, 2017

Muzica-coregrafie-teatru

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
LICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE SI ARTA ACTORULUI

ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI
BACALAUREAT 2007

I. Statutul disciplinei
In cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului si baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale si constituie proba scrisa.

II. Competente de evaluat
Istoria muzicii, teatrului si baletului se inscrie in randul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adreseaza elevilor de la liceele de arta. Competentele de evaluat:
utilizarea notiunilor istorice specifice mentionate in curriculum;
– corelarea unor notiuni cu fapte istorice;
interpretarea unor evenimente istorice marcante si prezentarea personalitatilor epocii
respective care au condus la dezvoltarea artelor;
recunoasterea, si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
compararea unor opinii diferite privind incadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi;
– descrierea si explicarea unor fapte si fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;
utilizarea corecta si adecvata a limbajului specific;
– operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva interdisciplinara;

1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII

A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
Continuturi:
1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor estetice in cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu in apusul Europei, de la “cantus planus” gregorian, pana la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. “Ars nova”, scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta). Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc).
J.S.Bach – creatia instrumentala, importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de “sonata” (semnificatie) evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonica si de opera (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L.van Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori reprezentativi (cu precadere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.LCeaikovski, G.Verdi, R.Wagner).
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XlX-lea si inceputul sec.XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( in special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.).

B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI

1. G. Enescu – creator si interpret; national si universal in opera compozitorului
2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.)
3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec.XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger s.a.)
4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) in muzica secolului XX si compozitori reprezentativi.
NOTA:
Pentru anul scolar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii si Istoria teatrului va contine obligatoriu si minimum un item reprezentand fragmente muzicale/literare de referinta din lucrarile compozitorilor/dramaturgilor indicati in programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute in sistem grila.

2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI

Continuturi:
1. Dansul in Grecia Antica:
dansul alaturi de muzica si poezie
– felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea si fundamentarea baletului
– Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere – comedia balet.
3. J. G. Noverre – reformator si teoretician al baletului “Scrisori despre dans si balete”.
4. Baletul in epoca romantica climatul romantic; F.Taglioni, “La Silphide”. Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi si “Gissele”. Rolul celor trei dansatoare in evolutia baletului.
– J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec.XIX in Franta, Italia, Danemarca. A.Bournonville. Baletul in Rusia. infiintarea scolilor imperiale si regale de dans. Coregrafi.
P.I.Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: “Frumoasa din padurea adormita”, “Lacul lebedelor”, “Spargatorul de nuci”. Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
5. Precursorii modernismului si contributia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze
6. S. Diaghilev si “Baletele ruse”. Coregrafi, compozitori, interpreti, baletele.
7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
suprarealismul in balet. I.Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
8. Expresionismul german.
premisele aparitiei curentului artistic reprezentantii expresionismului si discipolii acestora
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
– tehnica, expresie in baletul american, olandez., Coregrafi si interpreti.
10. Baletul in Romania:
evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
– Floria Capsali-fondator de scoala nationala balete romanesti

3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI

3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
Continuturi:
1. Antichitatea greaca: – tragedia, la alegere o opera: – Eschil – “Orestia”
– “Prometeu Mantuit”
– Sofocle -“Oedip Rege”
– “Antigona”
– Euripide – “Medeea”
– comedia – Aristofan – “Broastele”
2.Teatrul latin – Plaut – “Ulcica” si “Soldatul fanfaron” – la alegere 3.Teatrul medieval – Misterele
4. Comedia dell’Arte, Renasterea
5.Lope de Vega – “Fantana turmelor” si “Cainele gradinarului” – la alegere 6.William Shakespeare – drama istorica – “Richard al III-lea” Hamlet
– comedia fantastica “Visul unei nopti de vara” 7.Clasicismul francez – Corneille -“Cidul”
– Racine – “Fedra”
– Moliere – “Avarul” si “Don Juan” – la alegere 8.Teatrul secolului al XVIII-lea – Marivaux – o piesa
– Beaumarchai – o piesa
9.C. Goldoni – “Hangita” si “Sluga la doi stapani” – la alegere lO.Teatrul romantic – V.Hugo – “Hernani”
11.Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XlX-lea – N. Gogol “Revizorul” 12.Teatrul realist – A. P. Cehov “Pescarusul”
– B.Show – “Pygmalion”
– H.Ibsen – “Nora”
13.Strindberg – “Dansul Mortii” si “Domnisoara Julia”, la alegere 14.Teatrul contemporan
a) teatrul poetic – J.Giradoux – “Electra”
b) teatrul absurdului – Eugen Ionescu -“Cantareata cheala”
c) teatrul american – E. O’Neill – “Din jale se intrupeaza Electra”

3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Continuturi:
1.inceputurile dramaturgiei romanesti – secolul al XlX-lea
– Vasile Alecsandri – “Chirita in provintie”
2.B.P.Hasdeu – “Razvan si Vidra”
3.Al.Davila – “Vlaicu-Voda”
4.I.L.Caragiale – “O scrisoare pierduta”
5.B.St. Delavrancea – “Apus de soare”
6.T.Musatescu – “Titanic vals”
7.C.Petrescu – “Jocul ielelor” si “Act venetian”, la alegere
8.L.Blaga – “Mesterul Manole”
9. M.Sebastian – “Steaua fara nume”
10. M.Sorescu – “Raceala” ll.T.Mazilu- “Prostii sub clar de luna”
Bibliografie
Istoria teatrului universal – Ovidiu Dramba
Istoria culturii si civilizatiei – Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal – Ion Zamfirescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
Istoria teatrului universal – Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului – Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
Panorama dramaturgiei universale – Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului romanesc – Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale – Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP
Istoria teatrului in Romania, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
Teatrul romanesc – Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului – Virgil Bradateanu, EDP,
1979, Bucuresti
*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
MUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI – PROBE PRACTICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie si arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice si interpretative ale
repertoriului;
elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;
realizarea calitatii artistice in interpretarea repertoriului specific profilului studiat; valorificarea potentialului personal si creativ in actul interpretativ; comunicarea artistica in perspectiva relatiei interpret-public.
1. MUZICA-proba practica
I. Sectia instrumentala (pian si instrumente orchestrale simfonice
instrumente populare)
A) un studiu – din programa de liceu;
B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma – din programa de liceu -diferentiate pentru pian si instrumentele orchestrale simfonice si instrumente populare;
C) citire la prima vedere – minimum 12 masuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A si B), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica – realizare stilistica
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
NOTA:
Pentru absolventii care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica usoara (instrumentala sau vocala), proba practica va avea urmatorul continut:
A. un studiu (din programa de liceu);
B. o lucrare la alegere din repertoriul specific si o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicatia comisiei dintr-un repertoriu alcatuit din 5 lucrari pregatite de candidat (pentru muzica de jazz – muzica usoara);
C. citire la prima vedere la fel ca la punctul CI de la sectia Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la sectia Canto popular.
Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) si a probei B, se va tine cont de criteriile de la
punctul I – sectia Instrumentala.
Metodologia de desfasurare precum si evaluarea probei C va fi aceeasi ca la pct. I de la sectia
Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la sectia Canto popular.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
II. Sectia teoretica
A) Auz muzical
– 1 interval simplu consonant si disonant;
– 1 interval compus (pana la cvintadecima inclusiv);
– 1 trison in pozitie stransa;
– 1 trison in pozitie larga;
Pentru evaluarea probei A., recunoasterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei incercari. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 2, 3 sau 4 timpi, in cheile sol si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere la tonalitati apropiate – o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta
executia corecta din punct de vedere ritmic
analiza corecta din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei
C) Dicteu:
1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si note intregi.
Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
notarea corecta a inaltimilor
notarea corecta a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei
Pentru candidatii Sectiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) 5 minute
– proba B) 10 minute
– proba C) 2 ore
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
III. Sectia canto clasic
A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca in tonalitatea si limba originala;
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B. se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru sectia canto clasic, comisia va fi alcatuita dintr-un profesor de specialitate canto si un profesor de teorie- solfegiu-dicteu. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
IV. Sectia canto popular
A) trei lucrari cuprinzand o doina sau balada si 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienta a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului;
realizare tehnica;
realizare stilistica;
expresivitate, creativitate (nota personala). Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Pentru candidatii sectiei Canto (clasic si popular), timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) – 20 de minute
proba B) si C) – 15 minute
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
2. COREGRAFIE – proba practica
Pentru candidatii grupei (a)
A) Repertoriu – fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Pentru candidatii grupei (b)
A) Repertoriu – variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Variatiile impuse sunt:
Fete: P. I. Ceaikovsky: “Frumoasa din padurea adormita” – actul I L. Minkus: “Don Quijote” – actul III A. Adam: “Gissele” – actul I (varianta Gisselei)
Baieti L. Minkus: “Don Quijote”- actul III R. Drigo: “Corsarul ” – actul II P. I. Ceaikovsky ” Lacul lebedelor” – actul III
Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atat pentru candidatii grupei (a) cat si pentru candidatii grupei (b), se va tine cont de urmatoarele criterii: – tehnic – gradul de dificultate al executiei
artistic – fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate
analiza corecta din punct de vedere teoretic
Pentru candidatii sectiei Coregrafie (grupa a si b), timpul maxim alocat fiecarui candidat este de 15 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la proba A.
Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, coregrafie si teatru nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si
armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
3. ARTA ACTORULUI – proba practica
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numarul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
Proba A. si B. se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza, fixeaza si pregateste textele la prima vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti. Subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Proba C se va desfasura astfel:
Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, dupa care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia in spectacol-dupa caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de urmatoarele criterii: – prezenta scenica (incadrarea in perspectiva intr-un anumit gen de erou, unitatea psiho- fizica in actiune)
expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica si afectiva)
aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a actiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personala).
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
Notele acordate la probele A, B, si C, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inaintea inceperii probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, teatru si coregrafie nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.








Comment Form

  • Carlos: Ai nevoie de un împrumut? Ați căutat unde să obțineți un împrumut? Ați
  • Voyance 2017: En effet, cette réalisation est une vraie merveille, merci pour cet article en
  • benjamin: Misiunea noastră este să descoperim o soluție câștigătoare pentru toate pr
  • 86Lettie: I have noticed you don't monetize your website, don't waste your traffic, you c
  • Claudia: Bună ziua domnu Gigi! Ma numesc Claudia și am 21de ani și 3 fetite și locui
Click Now!