LIKE la pagina pentru a continua!



emag tinar depurtat mycloset emag flanco fashionup





Arhivă Stiri


Tuesday, November 21, 2017

Taxarea inflatiei si dubla impozitare a capitalului

Toate taxele sunt rele pentru ca duc la o realocare ineficienta a resurselor, dar si a veniturilor, distorsionand functionarea eficienta a unei piete libere, sustin economistii liberali.

Unele taxe sunt mult mai rele decat celelalte, iar pofta de venituri a statului a dus la introducerea unei multitudini de noi biruri, dintre care unele reprezinta o dubla, chiar o tripla impozitare a aceluiasi venit.

In Romania, impozitarea profitului si dividendelor, in cazul companiilor, dar si cea a castigului din bunuri de capital si a dividendelor, in cazul persoanelor fizice, au menirea de a “umple” buzunarele statului din taxarea inflatiei, in detrimentul dezvoltarii economice.

Una dintre cele mai importante si contestate modificari ale Codului Fiscal, propusa de Ministerul de Finante, a fost cea privind uniformizarea impozitului pe castigul de pe piata de capital la 16%, si eliminarea cotei de 1% pentru actiunile detinute mai mult de un an.

Comisia de Buget-finante a Senatului a depus deja un amendament prin care sa se reintroduca cota de 1% pentru respectivele actiuni. De asemenea, procentul de 5% retinut de sursa pentru fiecare tranzactie a fost micsorat la 1%, urmand ca la finalul anului sa se faca regularizarea la cota de 16%.

In cazul in care investitorul va fi in pierdere, impozitul de 1% retinut la sursa ar urma sa-i fie inapoiat. Parerile pe tema acestui impozit sunt impartite. “Procentul de 5% nu reprezenta altceva decat o creditare a statului de catre investitori”, explica presedintele Comisiei, Varujan Vosganian. “Aceasta prevedere este o forma de discriminare pozitiva.

In acest fel unii contribuabili sunt clar dezavantajati. Pentru ce se considera ca anumite domenii in care se obtin venituri sunt mai importante decat alte domenii? Acest lucru va da in mod sigur nastere la frustrari din partea celorlalte categorii de contribuabili”, crede avocatul Gabriel Biris, de la Biris Goran.

Chiar daca senatorii din comisia de specialitate sunt de alta parere, ministerul isi pastreaza punctul de vedere, sustinand ca investitorii de pe bursa ar trebui sa fie taxati cu a-ceeasi cota ca si producatorii de lapte.

Discutia se va prelungi foarte probabil si in plenul Senatului, si in Comisia de buget-finante a Camerei Deputatilor si apoi in plenul camerei inferioare, care este camera decizionala.

Impozit pe formarea de capital
Insa problema nu este aceea a cotei cu care sa se taxeze castigurile din tranzactionarea bunurilor de capital, ci aceea daca acestea ar trebui sau nu sa fie taxate. Disputa nu este una noua, ea fiind una dintre cele mai importante dispute fiscale ale secolului trecut.

Economistii liberali, preocupati de libera initiativa si de dezvoltarea economica, sustin ca termenul de impozit pe castigurile din bunurile de capital este incorect. “Ar fi mult mai potrivit sa se denumeasca impozit pe formarea de capital.

Aceasta este o taxa penalizatoare la adresa productivitatii, investirii si acumularii de capital”, crede Stephen Moore, directorul departamentului de politici publice al Cato Institute.

Tripla impozitare a agriculturii
Bunurile de capital nu sunt numai actiunile cotate la bursa, ci orice fel de activ. Iar valoarea de vanzare a unei actiuni, a unui teren, a unei cladiri sau utilaj nu este una intrinseca, ci este data de viitoarele venituri anticipate pe care acestea le aduc proprietarului. Venituri supuse unui al doilea impozit, cel pe venit, in momentul realizarii lor.

De exemplu, doi agricultori cumpara cu aceeasi suma de bani doua terenuri identice. Unul decide sa-l cultive cu grau, altul planteaza butuci de vita-de-vie. Daca cei doi se hotarasc sa vanda terenurile, vor observa ca obtin preturi diferite. Terenul cultivat cu vita-de-vie, chiar daca aceasta inca nu a dat struguri, a devenit mai scump decat cel cultivat cu grau.

Motivul: valoarea sa este data nu de pamant sau de simplii butuci, ci de venitul anual pe care proprietarul il va obtine de pe urma vanzarii sau valorificarii strugurilor, mai scumpi decat graul obtinut de celalalt. Cu alte cuvinte, nu pamantul si butucii dau valoarea proprietatii, ci venitul anticipat de pe urma productiei de struguri.

In prezent, in Romania exista o tripla impozitare a terenului agricol: impozitul pe teren, diferentiat, potrivit Codului Fiscal, in functie de destinatia acestuia (destinatie care determina veniturile viitoare anticipate), impozitul pe venitul obtinut din vanzarea productiei si impozitul pe tranzactie, in cazul in care se decide vanzarea proprietatii (impozit tot pe viitoarele venituri anticipate

de catre cumparator). Cu alte cuvinte, statul percepe trei impozite, dintre care toate depind de veniturile anticipate. Iar faptul ca acela care investeste in vita-de-vie plateste la fiecare categorie de impozite sume de bani mai mari decat cel care prefera cultura de grau este dovada ca, in esenta, statul impoziteaza spiritul antreprenorial si productivitatea aferenta acestuia.

Bir si pe venitul realizat, si pe cel anticipat
Similar, o actiune pe bursa nu are o valoare intrinseca. Dimpotriva, valoarea ei este data de veniturile (dividendele) pe care cumparatorul anticipeaza ca le va obtine de pe urma acesteia. Venituri care vor fi taxate si prin plata cotei de 16% pe valoarea tranzactiei si, ulterior, prin impozitul de 16% pe dividende.

Astfel, statul percepe de doua ori impozit pe acelasi venit, o data pe cel anticipat (la efectuarea tranzactiei), iar a doua oara in momentul realizarii sale (atunci cand persoana fizica primeste dividendele). Companiile, chiar daca nu platesc impozit pe tranzactiile cu bunuri de capital, sunt dublu impozitate: prin taxarea profitului si a dividendelor.

Uniunea Europeana recunoaste indirect acest lucru, scutind de la plata impozitului pe dividende firmele care detin mai mult de 10% din actiunile altei companii, insa nu merge pana la capat, eliminand dubla taxare.

Saptamana Financiara, Florin Rusu, 20 iun 2006








Comment Form

  • Marius: Buna ziua domnu Gigi, Mă numesc Marius și aș vrea dacă puteți să mă aju
  • RecenziiReale: O colega de munca mi-a recomandat acest produs, dupa ce avusesem o disputa pe te
  • Jean Carlos: Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a vă plăti facturile, a înc
  • Carlos: Ai nevoie de un împrumut? Ați căutat unde să obțineți un împrumut? Ați
  • Voyance 2017: En effet, cette réalisation est une vraie merveille, merci pour cet article en