LIKE la pagina pentru a continua!



emag tinar depurtat mycloset emag flanco fashionup





Arhivă Stiri


Sunday, December 17, 2017

Romania – fabrica de doctorate de categoria a III-a

In ultimii cinci ani, in Romania s-au acordat aproape zece mii de titluri de doctor, foarte multe dintre lucrari fiind insa doar compilatii din diverse carti, doctorate obtinute prin influente politice sau financiare.

Astfel s-a ajuns ca persoane devenite deja celebre – precum Dinel Staicu, Genica Boerica sau Nicolae Mischie – sa se creada mari savanti si oameni de stiinta. Pe de o parte, lipsa sanctiunilor pentru membrii comisiilor care analizeaza lucrarile este unul dintre motivele pentru care apar aceste doctorate pe banda rulanta.

Pe de alta parte, atata timp cat membrii comisiilor care analizeaza dosarele sunt platiti cu 8.000 de lei vechi pentru fiecare lucrare (acum, baremul a crescut putin peste 21.000 lei), este clar cat interes se aloca unuia dintre cele mai importante domenii – invatamantul.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, anual se acorda mii de titluri de doctor, anume 5361 intre 2001 si 2003, 2817 in 2004 si 1631 in 2005, deci 9809 de titluri in total.

La prima vedere, numarul de doctorate nu pare atat de mare, mai ales ca in prezent accentul se pune pe educatie continua si raportat la numarul populatiei astfel de titluri sunt inca foarte putine, problema cea mai spinoasa fiind insa legata de calitate.

Destule teze de doctorat nu sunt decat o bataie de joc si o compilatie mai mult sau mai putin reusita din diverse carti, in final indivizi care nu au nici o legatura cu lumea stiintifica si standardele care s-ar impune nefacand altceva decat sa fluture prestigiosul titlu academic si apoi sa aiba pretentii sa acceada in functii de conferentiar sau profesor universitar.

Lipsa sanctiunilor, cale libera pentru falsi doctori

Relaxarea criteriilor de obtinere a titlurilor universitare, care s-a facut de catre ministrul Mihail Hardau in urma cu aproape doua luni, a starnit o usoara nemultumire, mai ales ca acest pas inapoi va perpetua nivelul scazut de pregatire a domnilor universitari, deci implicit a viitorilor doctoranzi.

Pe de alta parte, absenta unor sanctiuni pentru membrii comisiilor care analizeaza tezele de doctorat va face ca in continuare sa apara doctori a caror baza stiintifica nu face multe parale. In prezent, sunt sanctionabili doar conducatorii de doctorat, carora li se poate retrage aceasta activitate daca la comisie li s-au respins tezele a doi candidati.

Si, daca unii si-au facut din aceasta activitate doar o posibilitate de a obtine sume frumusele Ð prin mediul academic se vorbeste ca pentru potentatii vremii o lucrare de doctorat ajunge la cateva zeci de mii de euro -, atunci nu vor lipsi influentele si presiunile catre membrii comisiilor.

Si, cum in Romania se poate cumpara aproape orice, chiar si examenul de limba straina, care trebuie sustinut pe langa alte examene de candidatul la doctorat, se va putea trece lejer, chit ca unii domni care s-au vazut cu patalamaua de doctor la mana fac febra musculara cand vorbesc o limba straina.

Cu toate ca fostul ministru Miclea a incercat sa mai aspreasca drumul catre titlul de doctor, in continuare limita superioara de maximum 15 doctoranzi pentru un conducator de doctorat este prea sus, mai ales daca se doreste o activitate de coordonare de calitate.

Ca sa spunem asa, printre cei maximum 15 doctoranzi poate scapa si unul la fara frecventa care se remarca prin soliditatea contului si a posibilitatilor materiale.

Practic, nu s-a blocat cine stie ce drumul catre impostura, mai ales ca actorul principal ramane Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), al carui presedinte continua sa fie academicianul Eugen Simion, sub a carui sefie s-au acordat acele titluri de doctor despre care s-a tot scris in presa.

Degeaba noile reglementari dau posibilitatea CNATDCU sa retraga, in cazuri bine justificate si analizate, anumite titluri de doctor acordate pentru ca pe plaiurile mioritice este mai greu ca o institutie care a gresit sa si recunoasca acest lucru. Cu atat mai mult daca in unele cazuri a fost vorba de influente financiare, politice sau de alta natura.

8000 de lei vechi pentru fiecare dosar analizat!

Problema principala o constituie si in acest domeniu resursa financiara, de la care pleaca pana la urma absolut totul. Atata vreme cat Romania continua sa trateze invatamantul ca pe o activitate de consum, deci nu ca pe o investitie, cum fac tarile civilizate, nu vom putea vorbi de calitate si rezultate pe masura.

Cu alte cuvinte, cat bagi, atat scoti, ceea ce face ca produsele respective sa fie foarte putin valoroase, uneori starnind chiar rasul adevaratilor oameni de stiinta. Pe de alta parte, o activitate care se face la modul de voluntariat aproape fortat – cum este cazul membrilor CNATDCU -, nu are cum sa produca, cel putin la noi, rezultate spectaculoase.

De altfel, acest CNATDCU, de care depinde in final acordarea sau neacordarea titlului de doctor, nu are nimic, nici macar un sediu, sedintele comisiilor de specialitate desfasurandu-se in sala de consiliu a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cam pe genunchi si in graba. Sumele care se platesc membrilor comisiilor din cadrul CNATDCU nu sunt simbolice, ci mai degraba o bataie de joc.

Pentru fiecare dosar analizat comisia primea 150.000 de lei, suma care se impartea la cei 18 membri ai fiecarei comisii, ceea ce insemna fabuloasa suma de 8333,33 lei vechi. Dupa reorganizarea CNADTCU, care s-a produs chiar in aceasta luna, cei 150.000 se vor imparti la sapte membri, cat va avea acum fiecare comisie, deci a crescut la 21.428,57 lei.

La asa sume, nici nu ar trebui sa ne mai miram de ce unele dosare, chiar daca nu este nimic de capul lor, au trecut fluierand. O alta modificare se refera la faptul ca rectorii nu mai pot face parte din comisiile CNATDCU. De asemenea, pentru ca le-a expirat mandatul, nu din alte considerente, toti sefii comisiilor au fost schimbati.

Voluntariat fortat

“In cei patru ani cat am fost membru intr-una din comisiile CNADTCU, nu am primit niciodata vreun leu. Este un fel de voluntariat fortat si cei care deranjeaza mai mult sunt schimbati, chipurile atunci cand se revizuieste componenta comisiilor. Mai ales daca ai deranjat vreo pila a ministrului, sigur vei fi dat afara.

Asa mi s-a intamplat si mie, dar chiar ma bucur ca am fost data afara din comisie si ma pot ocupa de alte activitati la facultate. In privinta doctoratelor, daca este sanctionat doar conducatorul de doctorat, dar niciodata si comisia care a analizat si a decis ca acel doctorat trebuie acordat, vom continua sa avem si titluri care nu au la baza valori adevarate.

Marea problema este ca nu se sanctioneaza greselile si, totodata, nu se platesc meritele”, ne-a declarat dna prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, cadru didactic la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti.

Europenizarea,
doar o poveste

O alta cauza a acordarii mult prea usor a unor doctorate se datoreaza si nivelului anumitor conducatori de doctorate si a lipsei informatiei la zi.
“Orice om cere altui om pe care il are in coordonare un standard apropiat lui. Daca in domeniul respectiv nu esti cu stiinta in anul 2006, ci in 1980, atunci nu mai trebuie sa ne miram ca destule teze de doctorat nu aduc mai nimic nou si sunt depasite.

Cum poti sa-i ceri doctorandului sa fie la curent cu noutatile din domeniu daca acesta nu poate sa-si asigure nici existenta, daramite sa cumpere carti, care se stie ca sunt foarte scumpe, daca sunt de actualitate, iar accesul la site-urile internationale in care sa gaseasca toate revistele de specialitate sunt foarte scumpe.

Unii mai reusesc sa fure vreo parola de la vreo cunostinta din strainatate, dar nu asa se face stiinta. Ministerul Educatiei si Cercetarii ar trebui sa plateasca abonamentul la adresele unde se posteaza revistele de specialitate serioase si toate universitatile organizatoare de doctorate sa aiba acces.

Costul nu este foarte mic, avand in vedere ca la nivel de facultate este 7000 de euro, cat am platit noi, dar pentru a cere performante trebuie sa fie facute si investitii pe masura. Dar, atata vreme cat anul universitar la noi costa 400 de euro, de 20 de ori mai mic decat media europeana, nu poate fi vorba de calitate si povestea cu europenizarea si standardele europene ramane doar o poveste.”

Fonduri insuficiente

O alta precizare in reglementarile privind desfasurarea activitatii de doctorat este cea referitoare la co-tutela internationala, care ar da consistenta doctoratelor obtinute. Adica pe langa conducatorul roman sa fie si unul de la o universitate din strainatate.

Numai ca acest lucru necesita fonduri consistente, peste posibilitatile financiare ale universitatilor, pentru ca indrumatorul din afara nu va lucra gratis si nici nu-si va suporta singur costurile pentru calatorie, cazare si masa ca sa vina in Romania macar la sustinerea tezei de doctorat.

Asa cum spun mai multi profesori, pentru a nu mai fi suspiciuni si a fi citita de cat mai multi specialisti, poate ca teza de doctorat ar trebui sa fie publicata pe Internet. Ar fi mai mult decat acea sustinere publica, la care de multe ori pe langa membrii comisiei nu participa decat rude si poate cativa prieteni ai candidatului respectiv.

Relaxarea conditiilor pentru profesor, o mare greseala

Una din criticile vehemente aduse ministrului Educatiei si Cercetarii, atunci cand a relaxat conditiile de acordare a gradelor didactice de conferentiar universitar, profesor universitar si cercetator stiintific gradele I si II a formulat-o Asociatia Ad-Astra.

Potrivit acesteia, simplificarea respectivelor criterii este o greseala fundamentala si universitatile romanesti vor continua sa fie mediocre. Pentru o mai buna clarificare, trebuie sa amintim ca relaxarea s-a facut prin renuntarea la publicarea de articole in reviste catalogate ISI pentru destule domenii, cele din revistele de specialitate din strainatate fiind inlocuite cu cele din Romania.

Potrivit unui studiu foarte amanuntit al Asociatiei Ad-Astra, cadrele didactice din universitatile romanesti nu au publicat nici un articol indexat de ISI in 2005 in domeniile inginerie navala, ingineria transporturilor, arhitectura si urbanism, filosofie, studii culturale si folclor, drept, arte, cultura fizica si sport.

In afara catorva universitati care au o contributie relativ importanta la stiinta internationala, majoritatea covarsitoare este total absenta. Doar sase universitati, toate cu traditie indelungata, reusesc sa publice mai mult de un articol la zece cadre didactice pe an, in timp ce in tarile occidentale standardul este de aproximativ un articol pe an pentru fiecare cadru didactic.

Nici una din universitatile din Romania nu a intrat in topul primelor 500 de universitati din lume, clasament Shanghai, realizat si in baza articolelor indexate ISI.

Este vorba de Institute of Scientific Information din Philadelphia, SUA, actualmente Thomson ISI, care din 1961 a inceput monitorizarea principalelor reviste stiintifice internationale, indexand atat articolele stiintifice, cat si citarile din articole.

Validarea cunoasterii, in afara tarii

“Dupa parerea mea, ISI este un fetis. Nu trebuie sa ne legam automat de ISI, ci doar ca validarea cunoasterii sa se faca in afara spatiului mioritic. Articolul pe care doresti sa-l publici sa fie analizat de specialisti din afara, care sunt foarte rigurosi.

Chiar daca uneori te mai enerveaza si-ti resping articolul cerandu-ti sa respecti foarte exact solicitarile lor, chiar si la modul de redactare a bibliografiei, nu trebuie sa ne enervam, ci sa respectam cerintele.

Publicarea de articole in publicatii internationale trebuie sa fie obligatorie pentru profesorul universitar, care automat este si conducator de doctorat”, a conchis dna profesor Miroiu, recunoscuta nu doar pentru pertinenta si spiritul sau critic, ci si pentru franchetea cu care spune lucrurilor pe nume.

Aproape 10.000 de doctori in cinci ani

Pentru a va face o idee foarte clara, va prezentam lista numarului de doctorate acordate in perioada 2001 Ð 2005.
¥ matematica Ð 279 ¥ fizica Ð 278 ¥ chimie Ð 348 ¥ inginerie chimica – 228 ¥ stiinta si ingineria materialelor Ð 179 ¥ biologie Ð 297 ¥ ecologie Ð 13 ¥ geografie Ð 165 ¥ geologie Ð 115 ¥ filosofie Ð 225 ¥ filologie Ð 807 ¥ istorie Ð 368 ¥ stiinte ale educatiei Ð 136 ¥ psihologie Ð 142

¥ educatie fizica si sport Ð 134 ¥ sociologie Ð 124 ¥ stiinte politice Ð 19 ¥ stiinte ale comunicarii Ð 2 ¥ drept Ð 460 ¥ arte vizuale Ð 58 ¥ muzica Ð 270 ¥ teatru Ð 75 ¥ cinematografie si media Ð 27 ¥ relatii economice internationale Ð 125 ¥ relatii internationale si studii europene Ð 1 ¥ economie Ð

384 ¥ cibernetica si statistica economica Ð 177 ¥ finante Ð 128 ¥ contabilitate Ð 202 ¥ management Ð 277 ¥ marketing Ð 54 ¥ medicina – 2031 ¥ medicina dentara Ð 167 ¥ farmacie Ð 99 ¥ medicina veterinara Ð 205 ¥ agronomie Ð 446 ¥ horticultura – 156 ¥ silvicultura Ð 50 ¥ zootehnie Ð 114 ¥ arhitectura

Ð 58 ¥ urbanism Ð 5 ¥ inginerie civila Ð 330 ¥ inginerie electrica Ð 313 ¥ energetica Ð 73 ¥ inginerie electronica si telecomunicatii Ð 198 ¥ automatica Ð 104 ¥ stiinta calculatoarelor Ð 64 ¥ informatica – 37 ¥ inginerie industriala Ð 525 ¥ inginerie mecanica Ð 519 ¥ inginerie aerospatiala Ð 24 ¥

transporturi Ð 22 ¥ mine, petrol si gaze Ð 114 ¥ teologie Ð 136 ¥ stiinte militare Ð 186 ¥ ordine publica si siguranta nationala Ð 6.
Analiza situatiei prezentate releva faptul ca pe prima pozitie la numarul de doctorate se situeaza medicina, urmata de inginerie, stiinte economice, filologie, drept etc., in domeniile coregrafie, biotehnologii si stiinte administrative nefiind acordat nici un titlu de doctor in perioada respectiva.

Evident, printre cele aproape 10.000 de titluri, destule sunt total lipsite de valoare stiintifica, iar sutele de pagini contin informatii si stiinta perimata, la nivelul anilor ’80, cam pe unde a ramas cunoasterea si pentru multi conducatori de doctorat.

Staicu si-a tras titlul de “doctor” pe ce stie sa faca mai bine

Fostul militian din cadrul trupelor USLA Dinel Staicu si-a pus in… teorie cunostintele practice. Mai precis, titlul lucrarii sale este “Economia subterana in perioada de tranzitie la economia de piata in Romania”, adica exact cu ce se indeletniceste Staicu. Aproape intreaga lucrare care a stat la baza acordarii titlului de doctor este o plagiatura.

In cele peste doua sute de pagini, Staicu a incropit tot felul de compilatii de texte culese nu numai din cartile scrise de unii autori trecuti chiar in bibliografie, ci si din unele editoriale si articole de investigatie aparute in presa romaneasca ori in anumite reviste de specialitate. Staicu nu s-a sfiit sa faca trimiteri chiar la cotidienele centrale “Romania libera” si “Adevarul”.

Baronul Mischie
s-a trezit “doctor”

Un alt baron local care s-a innobilat cu un astfel de titlu este nimeni altul decat Nicolae Mischie. Acesta este “doctor” in istoria dreptului. Mischie a fost mai mult sustinut decat sa-si fi sustinut el lucrarea, proptelele sale fiind profesorii Ion Neagu din Bucuresti si Liviu Pop de la Cluj (decanul Facultatii de Drept).

Problema legata de aceasta teza de doctorat consta in faptul ca Mischie a terminat Facultatea de Istorie, neavand nici o treaba cu dreptul. Totusi, el nu numai ca, in ciuda numarului mare de chiuluri trase la masterat, a primit titlul de doctor intr-o disciplina pe care n-o studiase, dar era si profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii “Constantin Brancusi”.

Baronul de Gorj preda… “Deontologia functionarului public”, paradoxal, el fiind arestat tocmai pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, fals in inscrisuri oficiale si uz de fals.

“Doctorul” Genica Boerica spala bani pentru PSD

Pana si “omul de stiinta”, fost aprozarist, Genica Boerica a luat si el doctoratul. Conform rechizitoriului intocmit de Parchetul General, evazionistul fiscal, cel care a prejudiciat statul roman cu peste 550 de miliarde de lei, este doctor in… drept. Aceasta diploma este tot ce-a primit de la PSD drept recunostinta pentru banii dati la partid ani de zile, mai ales in campaniile electorale.

Romania Libera, Aida Danaila, 23 mai 2006








Comment Form

  • BARRY: aveți nevoie de un credit de urgență prin e-mail acum: barryhonestloancompany
  • voyance gratuite par mail rapide: Penso, e attraverso tutti gli articoli, che tu abbia padroneggiato il tuo sogget
  • voyance Email: Record eccellente, continua in questo modo
  • Marius: Buna ziua domnu Gigi, Mă numesc Marius și aș vrea dacă puteți să mă aju
  • RecenziiReale: O colega de munca mi-a recomandat acest produs, dupa ce avusesem o disputa pe te