LIKE la pagina pentru a continua!



emag tinar depurtat mycloset emag flanco fashionup





Arhivă Stiri


Saturday, August 19, 2017

Noutatile saptamanii la Polirom

1. Ion Vianu
Vasiliu, foi volante

Colectie: Fiction Ltd

Al doilea roman din ciclul Arhiva tradarii si a miniei (primul, Caietele lui Ozias, a aparut in 2004, la Editura Polirom) reia naratiunea lui Dan Naidin, canalizind-o insa spre alt personaj: Vladimir Vasiliu, director al spitalului psihiatric Rastoaca Melcilor.

Autorul continua procedeul folosit in primul roman al ciclului si, urmarind viata protagonistului, creeaza de fapt o fresca a societatii comuniste romanesti.

Pe sub masti, dincolo de numele schimbate, recunoastem astfel personaje istorice, iar intimplarile, la limita dintre dezvaluire si fictiune, ne tin treaza atentia si prin faptul ca se petrec intr-un cadru pe care il recunoastem usor in propria memorie.

Ion Vianu (n. 1934, Bucuresti) este medic psihiatru. In 1977, dupa ce a protestat impotriva abuzurilor politice ale psihiatriei in Romania, a obtinut azil politic in Elvetia. Activ, prin scrierile sale publicistice, in miscarea pentru apararea drepturilor omului. Eseist, Ion Vianu a debutat cu volumul Stil si persoana, in 1975.

In 1994 a publicat (impreuna cu Matei Calinescu) Amintiri in dialog (editia a II-a, Editura Polirom, 1998, editia a III-a, Editura Polirom, 2005). Initiaza un ciclu de romane, Arhiva tradarii si a miniei, din care a publicat la Editura Polirom, in 2004, primul roman, Caietele lui Ozias. Vasiliu, foi volante este al doilea roman din acest ciclu. In 2005 i-a aparut un alt roman, Paramnezii, la Editura Trei.

2. Mihai Zamfir
Se innopteaza. Se lasa ceata

Colectie: Fiction Ltd

Mihai Zamfir adopta tehnica epistolara pentru a “povesti” o iubire iesita din comun, pe cit de atragatoare, pe atit de surprinzatoare. Toata naratiunea se desfasoara in corespondenta dintre cei doi protagonisti, Petru Cosmovici si Isabel Nogueira, care s-au cunoscut pe vremea facultatii, iar dupa ani, au reluat legatura, exclusiv prin corespondenta.

Gradat, autorul ne introduce in aceasta atmosfera, ne face partasi la dezvoltarea unei relatii pe care n-o putem banui de altceva decit de puritate, ne transforma, cu alte cuvinte, in postasii curiosi ai acestui schimb epistolar, pe o ruta care se rupe de banalitate si ne tine permanent treaza dorinta de a afla cit mai multe despre iubirea lor.

Mihai Zamfir (n. 1940) este scriitor, istoric literar si profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti. Dupa un stagiu de specializare in Franta (1966-1967) pe linga profesorul Pierre Guiraud, devine “doctor in litere” in iulie 1970. A functionat ca profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), iar dupa 1990, ca profesor-invitat la Lisabona si Bras?lia.

Autor al sintezelor: Proza poetica romaneasca in secolul XIX (1971), Imaginea ascunsa. Structura narativa a romanului proustian (1976), Formele liricii portugheze (1985), Cealalta fata a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997) si multe altele.

Bibliografia sa mai cuprinde 115 studii stiintifice si aproximativ 1500 de articole, publicate in principalele reviste romanesti si in strainatate. A scris romanele: Poveste de iarna (1987), Acasa (1992) (reeditate intr-un singur volum, Polirom, 2004), Educatie tirzie (2 vol., 1998-1999) si Fetita (Polirom, 2003).

Imediat dupa revolutia din decembrie 1989, a fost Subsecretar de Stat in Ministerul Educatiei (1990-1993). Intre noiembrie 1997 si aprilie 2001, a fost Ambasadorul Romaniei la Lisabona.

3. C. Rogozanu
Agresiuni, digresiuni

Debutul in volum al unuia dintre cei mai apreciati critici tineri, C. Rogozanu, este remarcabil, la un prim nivel, prin faptul ca ofera o structura-suport foarte bine “desenata”, in care cele opt parti ale lucrarii grupeaza tematic recenziile semnate de autor incepind cu anul 2000 in Romania literara, Observator cultural si Suplimentul de cultura.

O asemenea structura dinamica permite o viziune de ansamblu asupra unor aparitii editoriale ce au marcat, intr-un fel sau altul, piata culturala din Romania in ultima vreme. Si mai remarcabila este insa unitatea acestui volum, cadrul pe care autorul il creeaza pentru fiecare dintre recenziile sale constituind liantul necesar intre textele cuprinse aici.

Observatiile fine, tonul usor ironic uneori, acid alteori, pina la polemic, atentia pe care criticul o acorda detaliilor, toate acestea contribuie la o aparitie editoriala importanta care poate fi considerata si un ghid prin viata literara din ultimii ani.

Din cuprins:
Eu sint un anacronic • Gheorghe Grigurcu dixit • Revizionistul numarul unu • Sa ridem trist cu Andrei Plesu • Unora nu le place Liiceanu • Pentru cine scrie ultimul dandy? • Un fel de tribut • Critica, terapie si provocare • Poezia optzecista in stil academic • Feminism romanesc.

Revelatii si dezamagiri • Tinar avint masochist • Iasiul subteran • Prozatorul roman scrie mai ales pentru critica

Costi Rogozanu s-a nascut la 7 noiembrie 1977. A absolvit Liceul “Unirea” din Focsani, specializarea informatica. A urmat cursurile Facultatii de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti. Si-a obtinut licenta in 2000 cu o lucrare despre jurnalele din literatura romana, iar in 2001 a incheiat studiile aprofundate cu o disertatie despre proza lui Tudor Arghezi.

A colaborat la revistele Litere Noua, Romania literara, Observator cultural, Suplimentul de cultura, Dilema etc. A lucrat la Evenimentul Zilei, unde a semnat editoriale timp de trei ani. In prezent este angajat in compania de publishing a trustului Media PRO. Este doctorand al Universitatii Bucuresti, obiectul studiului fiind critica literara in anii ’60-’70.

Lucrarea este coordonata de profesorul Mihai Zamfir. Sustine de cinci ani seminarii de istoria literaturii romane la Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti.

O noua colectie la Editura Polirom: “Suplimentul de cultura”. Primele trei volume reunesc textele publicate de Emil Brumaru, Adriana Babeti si Bobi si Bobo de la Fara Zahar in “Suplimentul de cultura”, incepind cu primul numar.

4. Emil Brumaru
Dumnezeu se uita la noi cu binoclul

“Mi-am dat seama ca trebuie sa aleg neaparat ori una, ori alta… Ori viata pe hirtie, adica scrisul pina cad in bot, ori viata traita, cu fericirile si nenorocirile ei, cu amestecatura ei inevitabila, fermecatoare… Imbatrinind, vitalitatea iti scade, nu ai ce face, e-o faza obligatorie, nu are rost sa te minti.

Si atunci iti ramine scrisul, cit mai ai putere si pentru figura asta, ca te lasa balamalele si aici… si-atunci, traiesti cu adevarat, probabil, doar cind scrii, adica la maxima ta posibilitate de a te bucura, de a realiza ca existi.

Restul e un terci, un ghiveci destul de necalugaresc, cu inaltari si prabusiri neasteptate… Scriind poti ordona, traind esti la cheremul unui soi de hazard, de tavaleala prin principiile, credintele, obiceiurile sau capriciile altuia, altora… Intrebarea e una mai grava! Ce te faci cind te indragostesti, cind depinzi cu masochista placere de celalalt, cind te lasi minuit, condus, nu

mai conteaza decit ce-i vrea muschiul? Ei? N-ai imbobinat-o? Culmea este ca tocmai asta caut: «inrobirea», «adorarea», «divinizarea»!!! Nu-s ipocrit!” (Emil Brumaru)

Emil Brumaru, unul dintre cei mai importanti poeti contemporani, s-a nascut in anul 1939. Apreciat in egala masura atit de critica literara, cit si de publicul larg, reuseste sa impresioneze si cu personalitatea sa nonconformista. Are rubrici permanente in Suplimentul de cultura, Romania literara, a scris la Plai cu boi, da interviuri in revistele mondene, participa la discutii pe internet.

A debutat in 1970, cu Versuri, volum premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania.

Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cintece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul indragostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbura de morcov (1998), Poeme alese 1959-1998 (2003), Fluturii din pandispan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Cersetorul de cafea (2004), Infernala comedie (2005), Opera poetica (2 vol., 2003; ed.

a II-a, 3 vol., 2005). Este laureat al Premiului national de poezie “Mihai Eminescu” (2001), pentru Opera Omnia. Poemele sale au fost incluse in antologii din Romania, Germania, Franta, Anglia.

5. Adriana Babeti
Ultimul sufleu la Paris

69 de retete culinare
Cuvint inainte de Silviu Lupescu

“«Bai! Pina n-o sa se inteleaga odata ca o cultura mare nu se face din sufleuri, n-o sa iasa nimic baban in tara asta. Ma poti contra?» Evident! Am si facut-o pe loc, cu cele patru plase atirnate ca ghiulelele de miini.

Si-o mai facem o data acusica, in scris, nu inainte de a marturisi ca, dupa ce l-am improscat cu argumente ca dintr-un lansator de flacari pe amicul cel mustrator, dupa ce ne-am despartit neimpacati, am lasat sarsanalele jos, pe-un dimb inghetat si-am dumicat compulsiv doi langosi. Acasa, am scos din cuptor un sufleu de spanac cu brinza de vaci, usturoi s.a.m.d.

si ne-am uitat indelung melancolic la dinsul cum, nemincat la timp, se surpa dezumflat ca o mise en abyme a rubricii acesteia – da’ ce zicem rubrica?! A insesi vietii noastre si a culturii romane azi! Daca, totusi, amicul avea dreptate cu destinul sufleului? Gustos, dar usor, fara anvergura si sat.

Nici gind! Inchipuiti-va numai cum ar fi sa mincam zi de zi, pina la apoplexie, numai fasole cu ciolan, friptane peste friptane, sarmale, tochituri si alte cele. Cu tot destinul sau ingrat, sufleul isi gaseste-un mare rost in orisice cuptor (ba chiar in frigider) si-apoi in stomac.

Fierbinte sau rece, fel de baza sau doar aperitiv, el da ghes partii gratioase, subtile, aerate, sprintare din noi.” (Adriana Babeti)

Adriana Babeti preda literatura comparata la Universitatea de Vest din Timisoara. A publicat volumele: Bataliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectura (1997, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru critica si istorie literara), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne si pinza (2002). La Editura Polirom au mai aparut: Europa Centrala. Nevroze, dileme, utopii (1997, coord.

impreuna cu Cornel Ungureanu), Europa Centrala. Memorie, paradis, apocalipsa (1998, coord. impreuna cu Cornel Ungureanu), Dandysmul. O istorie (2004, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru critica si istorie literara, Premiul Asociatiei de Literatura Comparata si Generala din Romania). Impreuna cu Mircea Nedelciu si Mircea Mihaies a scris romanul Femeia in rosu (ed.

I, 1990 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru proza; ed. a II-a, 1998; ed. a III-a, Polirom, 2003). Semneaza din 2004 rubrica “Ars coquinaria” in Suplimentul de cultura.

6. Bobi si Bobo
Voi n-ati intrebat, Fara Zahar va raspunde

Cu 40 de caricaturi de Jup

“Adica eu alaturi de Eminescu, Creanga, Coelho si ceilalti pictori? Si, in fond, de ce nu? Frumos sint, nu pot sa spun ca n?am bani, ia sa ma bag oleaca prin manualele si academiile tarii. Sa vada toti vecinii. Fiind vorba despre o revista de cultura, nu m?a mai interesat decit un singur lucru: banii.

Sa fie cit mai multi si sa nu trebuiasca sa?i donez nici unui copil bolnav, batrin flamind sau alte prostii. Doar ai mei. Si sa le cer mai mult de la luna la luna. «Ce, ma, inca nu a ajuns textu’? Hi hi hi… Ia marcati dublu, ca fara mine sinteti morti.»” (Bobi)
“Cineva m?a intrebat odata. Evident, nu voi, dar cineva, intr?un interviu, m?a intrebat odata cit de culti sintem noi, de scriem la Suplimentul de cultura. Adica scriem serios sau la bascalie? E pe bune? E cultura sau e facatura? Pai toti scriitorii mi se varsa in vene. Toata desteptaciunea lumii! Toate cuvintele ma umplu.

Iar eu ma simt liber, puternic si, pe deasupra, mai viu ca oricind!… de aia scriu. Inchei cu multumirile. As multumi intii Academiei Americane de Film, e rasuflata gluma, stiu. Apoi Suplimentului pentru ca mi?a pus tastatura sub degete, la multi ani, parintilor ca mi?au dat minte, Internetului, pamintului, Dumnezeului, universului si bunului meu prieten Daniel Stefan. Sa fiti culti!” (Bobo)

Bobi (Gabriel Dumitras) s-a nascut in orasul Dorohoi, la 22 decembrie 1978. Neputind pronunta Gabi, fratiorul l-a numit Babi, asa ca pina la Bobi nu a fost decit o formalitate. A invatat, s-a jucat si a mincat batai ca orice alt copil normal. Intotdeauna volubil, a avut mari inclinatii spre filologie; tocmai de aceea tatal l-a trimis la liceul de matematica-fizica, sa-i scoata gargaunii din cap.

In clasa a noua a descoperit chitara si a inceput sa compuna tot felul de ciudatenii. Acum face parte din trupa Fara Zahar.
Bobo (Bogdan Burlacianu) s-a nascut in orasul Dorohoi, la initiativa parintilor Nelu si Maria, in plina amiaza a zilei de 1 septembrie, anul 1979. Nouasprezece ani mai tirziu termina liceul la clasa de informatica si paraseste orasul natal, dupa o existenta tipica de copil cuminte si, mai apoi, de adolescent timid.

Invata sa cinte la chitara incepind din 1997 si continuind pina in zilele noastre. In 1998 intra la Biologie – Ecologie si Protectia Mediului – la Iasi. Intre timp face parte din trupa Teatrului Studentesc “Ludic”, iar in 2001 contribuie la nasterea trupei Fara Zahar. La 23 de ani s-a casatorit si s-a stabilit in Iasi.

Anul 2003 ii aduce, prin lansarea primului album Fara Zahar, un inceput de viata profesionala care il va purta, in 2004, catre Bucuresti. Totusi, nu se stinge din viata…

7. Kobo Abe
Chip strain

Traducere din limba japoneza si note de Angela Hondru
Colectie: Biblioteca Polirom

Romanul este o alegorie existentiala combinata cu un studiu psihologic de un deosebit rafinament, ce aminteste de Metamorfoza lui Kafka. Naratorul este un om de stiinta mutilat in urma unui experiment de laborator esuat. Chipul sau desfigurat il instraineaza de restul lumii, inclusiv de propria sotie.

Singura posibilitate de a iesi din izolarea pe care i-o impune conditia de infirm este crearea unei masti perfecte. Insa aceasta se dovedeste a fi mai mult decit o simpla deghizare: in spatele ei se ascunde o personalitate complet diferita, capabila de orice.
“Ca si opera lui Kafka, romanele lui Kobo Abe se caracterizeaza printr-o uluitoare forta vizionara.” (Chicago Tribune)

Kobo Abe este autorul celebrului roman Femeia nisipurilor (Polirom, 2004). Romancier, prozator, dramaturg, critic literar, regizor si fotograf, Kobo Abe (1924-1993) s-a nascut la Tokyo si si-a petrecut copilaria in Mukden, Manciuria, in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial.

A debutat cu un volum de poezii in 1947, apoi a scris mai multe povestiri cu tenta kafkiana si subiecte science-fiction, incununate cu premii importante. In 1957 ii apare romanul Fiarele se intorc acasa, dar recunoasterea internationala i-o va aduce Femeia nisipurilor, care il va impune ca un scriitor inrudit cu Albert Camus si Samuel Beckett.

In 1964 publica romanul Chip strain, care incearca sa defineasca natura identitatii individuale, tema reluata si in Harta arsa (1967, Polirom, 2006). In 1974 primeste elogiile criticii pentru romanul Omul-cutie. A scris peste zece piese de teatru si a regizat citeva dintre ele, precum si piese de Harold Pinter, Eugen Ionescu si Samuel Beckett.

In anii ’70 a condus un teatru experimental, Abe Studio, preocupat de tehnici novatoare ale limbajului si expresivitatii corporale.

8. Georges Simenon
Memoriile lui Maigret

Traducere de Nicolae Constantinescu
Colectie: Seria Maigret

Dupa zeci de romane care l-au avut protagonist, Maigret se asaza el insusi in fata mesei de scris. Nu pentru a dezminti spusele lui Simenon, ci pentru a ne oferi o alta perspectiva asupra propriei persoane si a vietii de politist. Pentru a confrunta, cum spune el, doua personaje, doua adevaruri.

Pe masura ce comisarul isi deapana amintirile, asistam la adolescenta si tineretea sa, la primii sai pasi in cariera si primele succese. Mai important insa, intelegem ca, dincolo de tot ce-i desparte, politistii si hotii, prostituatele si borfasii au pretutindeni ceva in comun: cel mai adesea, si unii, si altii isi fac doar meseria.

Pina acum, in Seria Maigret, au fost traduse: Prima ancheta a lui Maigret (2004), Inspectorul Cadavre (2004), Maigret si scoala crimei (2004), Cazul Louise Laboine (2004), Maigret se teme (2004), Maigret si mortul (2004), Nebunul din Bergerac (2004), Dansatoarea de la Gai-Moulin (2004), Asta-i Felicie! (2004), Maigret la New York (2005), Maigret se insala (2005), Maigret la Picratt’s

(2005), Maigret si ucigasul (2005), Domnul Gallet a decedat (2005), Spinzuratul de la Saint-Pholien (2005), Cazul Saint-Fiacre (2005), Cine a ucis-o pe Cecile? (2005), Maigret si omul dublu (2006), Maigret si prietenul din copilarie (2006).

9. David A. Kideckel
Colectivism si singuratate in satele romanesti

Tara Oltului in perioada comunista si in primii ani dupa Revolutie
Traducere de Serban Vaetisi (coord.), Alina Branda, Gyula Kozak
Note de Serban Vaetisi
Colectie: Document

Volumul urmareste modul in care colectivismul si socialismul – filosofii si practici presupuse a crea o cultura de grup si un spirit comunitar – au produs efectul contrar in cadrul comunitatilor locale si al relatiilor sociale.

Lucrarea dezvaluie, astfel, in ce mod diverse politici, precum cele care privesc cotele agricole, “intovarasirile” precolectiviste sau incercarile de a stimula gospodariile sa se inscrie in colectiv, au afectat retelele sociale satesti, practicile maritale, precum si alte relatii sociale si politice.

Inceputa la mijlocul anilor ’70, cercetarea ce a stat la baza lucrarii surprinde si schimbarile pe care Revolutia din 1989 le-a determinat in ceea ce priveste munca si productia, atit in industrie, cit si in agricultura, multe inca in curs de desfasurare.

Din cuprins:
Socialismul din Romania ca sistem social si cultural • Inceputurile socialismului in Tara Oltului • A munci pentru sine, a munci pentru socialism • Comunitate si vanitate: viata sociala si transformari in satul socialist • Sensuri ale vietii in satul socialist • Revolutia si anii ce au urmat

David A. Kideckel, profesor de antropologie culturala si aplicata la Central Connecticut State University din New Britain, Connecticut, doctor al University of Massachusetts, Amherst (1979), specializat in economie politica comparata. A scris indeosebi despre schimbarile sociale regionale si locale care au avut loc in Europa Centrala si de Est in epoca socialista si dupa.

Cercetarile sale actuale vizeaza o antropologie comparativa a activitatii politice, urmarind variatiile de stiluri, cauze si efecte ale protestelor politice in Europa de Est si Asia de Sud. David A.

Kideckel a fost presedinte al Society for the Anthropology of Europe, a tinut conferinte si a predat in Romania, precum si in alte tari din Europa Centrala si de Est, si a servit drept consultant pentru o serie de organizatii internationale implicate in urmarirea dezvoltarii si transformarilor din Europa Centrala si de Est.

HotNews.ro, 30 mai 2006








Comment Form

  • Claudia: Bună ziua domnu Gigi! Ma numesc Claudia și am 21de ani și 3 fetite și locui
  • Harry Felix: Përshëndetje, Shumë falënderime janë sinqerisht të sinqerta, Z. / Znj K
  • david: Aveți nevoie de un împrumut de 2% pentru a vă anula datoriile / facturile sau
  • Tatiana: Ma numesc Tatiana, nascuta la 18.05.1986. Daca e posibil Dl Becali sa imi expedi
  • coconu florin: coconuflorin@yahoo.com Email-ul meu. In mesajul de mai sus nu-l pusesem.
Click Now!